Prima pagină  »  Raionul Strășeni  »  Personalităţi marcante
Personalităţi marcante


Polihronie Sîrcu

 

        - eminent savant și patriot (1855-1905)

       Este părintele unei direcții în filologia modernă a studiului comparativ al limbii ruse și limbilor romanice din est. Acordă o mare atenție studierii istoriei, etnografiei, folclorului ținutului natal.

      S-a născut în Strășeni (pe atunci sat), în anul 1855, într-o familie de țărani. Școala primară a frecventat-o în satul natal. A urmat apoi Școala Parohială de pe lîngă Mănăstirea Căpriana. Studiile secundare le face la Seminarul teologic din Chișinău. Din 1874 își continuă studiile la Universitatea din Novorosiisk. Mai face o facultate la compartimentul istorie – filologie la Universitatea din Petersburg.

   În anul 1878 absolvește facultatea cu medalia de aur. Face călătorii de studiu la Constantinopol, Atos, Bulgaria, Macedonia, București.
     În anul 1883 înaintează o cerere pentru postul de ajutor de bibliotecar la Academia din Petersburg. În același an susține teza, în urma căreia i se acordă titlul de docent privat.
     La 12 ianuarie 1884 inaugurează cursul de lecții: ,,Însemnătatea romanisticii pentru știința slavă”. În anul 1883 obține titlul de magistru în filologie.                                  

 

                                                                                        Constantin Bobeică

     - pedagog și publicist, veteran al celui de-al Doilea Război Mondial în cadrul Armatei Române, victimă a gulagului siberian (1924-2013).

   S-a născut la 5 iulie 1924 în comuna Cobîlca, județul Orhei (azi comuna Codreanca, raionul Strășeni) în familia gospodarilor Eugenia și Ion Bobeică. S-a stins din viaţa la Chişinău, pe 21 mai 2013, fiind înmormântat în satul natal.

    A absolvit școala primară la Codreanca, după care își face studiile secundare la liceul ,,B. P. Hașdeu” din Chișinău. În 1994 a fost încorporat în Armata Română și repartizat la Școala Militară din Orăștie. Este demobilizat în octombrie 1944 și revine în sat. A fost încadrat ca director de școală la Onișcani, apoi șef de studii în Codreanca. În vara lui 1946 este student la Institutul Pedagogic Chișinău, filologie, dar în luna iunie 1949 este deportat împreună cu tînăra sa familie (soţia, un copil minor) şi cu mama Eugenia. Timp de şapte ani (între 1949 şi 1956) se află la munci silnice în Siberia: iniţial, în reg. Tiumen, apoi în reg. Kurgan. Aici o pierde pe mama sa, Eugenia Bobeică, înmormîntată pe pămînt străin, cu o zi înainte de a primi ,,ordinul de slobozire”. În 1956 a fost reabilitată întreaga familie revenind la baștină. S-a reîntors în învățămînt. A absolvit facultatea de filologie cu mențiune, lucrînd mai apoi ca profesor de limbă și literatură română în satele Țibirica, Onișcani, Frumoasa, Cornova, Codreanca. S-a ocupat de jurnalistică în toți acești ani, publicînd articole de pedagogie, metodică, studii literare și istorice, ecologie, estetică și alte publicații consacrate problemelor de etnologie, istoria etnosului poporului nostru.

    În 1999 la editura ,,Museum” publică cartea ,,O cronologie pentru istoria satului Cobîlca”. Pentru activitatea jurnalistică a fost premiat în nenumărate rînduri; în 1984 este Laureat al Premiului Uniunii Jurnaliștilor din Moldova ,,Petrea Darienco”; -august 2011- laureat al Premiului Salonului Internațional de Carte pentru volumul ,,Lumini și umbre”; - în 1990, în repetate rînduri este laureat al premiilor revistei ,,Literatura și arta”, apoi ,,Făclia”, ,,Moldova socialistă”; - 1993 revista ,,Basarabia” publciă o amplă culegere de schițe – memorii din exilul siberian sub genericul ,,Apocalipsa Siberiei”; în 2002 Fundația ,,Draghistea” a publicat în volumul 4 al monografiei ,,Localitățile Republicii Moldova” eseul despre istoria satului Codreanca.
     O parte din publicații au trecut hotarele republicii, ajungînd în România, fiind reluate în periodicile ,,24 ore”, ,,Curierul Gintei Latine”.
       A fost în câteva rînduri, laureat al săptămînalului „Literatura şi arta”; i s-a acordat Premiul Uniunii Jurnaliştilor din Moldova (1984), Trofeul „Mărul contribuţiei” (Diplomă de excelenţă şi premiu) al revistei „BiblioPolis” a BM „B. P. Hasdeu” (2012). Ca o recunoaştere binemeritată a creaţiei lui literar-publicistice, în iunie 2010, C. Bobeică a fost primit în Uniunea Scriitorilor din Moldova.

                                                                      Nestor Vornicescu                       

        - părinte, învățător și îndrumător al preoților, monahilor și credincioșilor.                   

      S-a născut la 1 octombrie 1927, în satul Lozova, raionul Strășeni, în familia lui Vasile și Vera Vornicescu. Școala primară a făcut-o în satul natal, apoi a urmat seminarul monahal la Mănăstirea Neamț (1946-1948) și seminarul monahal superior la aceeași mănăstire (1948-1951). A urmat Institutul Teologic din București (1951-1955), cursurile de doctorat în teologie în același institut (1955-1958) și cursuri postuniversitare la Bossey și Geneva în Elveția (1969-1970). Doctoratul l-a luat la București în 1983. Activitatea bisericească și-a început-o ca frate la schitul Nechit, jud. Neamț (1943-1946) și apoi frate la mănăstirea Neamț (1946-1951). La 10 martie 1950 a intrat în monahism, fiind hirotonit ieromonah și a slujit ca preot la catedra episcopală din Iași (1958-1962) și bibliotecar al Mitropoliei de acolo. A fost numit stareț al Mănăstirii „Sf. Ioan cel Nou” de la Suceava (1960-1966). Mitropolitul Iustin Moisescu l-a hirotonit arhimandrit la 2 februarie 1962 și de la 25 martie 1966 până la 15 decembrie 1970 a fost stareț al Mănăstirii Neamț. La 27 decembrie 1970, mitropolitul Firmilian al Olteniei l-a hirotonit episcop-vicar la Craiova. De la 23 aprilie 1978 a devenit mitropolit al Olteniei.

      A scris numeroase cărți, articole și studii pe teme patristice, istorice și ecumenice. A publicat în țară și străinătate. A participat la multe congrese, simpozioane și alte întruniri internaționale la Madrid, Helsinki, Moscova, Sofia, Ierusalim, Budapesta, Praga, Varșovia, Atena, Kiev, New York, Sydney, New Delhi, Noua Zeelandă etc. A susținut și desfășurat acțiuni filantropice în cadrul eparhiei. A fost distins cu ordinul „Crucea Sfântului Mormânt” al Patriarhiei Ierusalimului, cu ordinul „Sf. Ap. Petru și Pavel” al Patriarhiei Antiohiei, cu ordinul „Sf. Andrei” al Patriarhiei Constantinopolului, cu ordinul „Sf. Sofronie Vraceanski” al Patriarhiei Bulgare, cu ordinul „Sf. Vladimir” al Patriarhiei Moscovei, cu ordinul „Sf. Serghie de Radonej” al Bisericii Ortodoxe din Polonia, cu medalia „St. Marcu” a patriarhiei Alexandriei, cu ordinul „Sf. Constantin cel Mare” al Primăriei Romei. A fost președintele Comisiei sinodale pentru canonizarea sfinților români și Președintele Comisiei Naționale Române de Istorie Eclesiastică și Comparată. În 1996 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. A murit la 17 mai 2000, la spitalul județean Craiova în urma unui atac de cord.                                                                                    

Zlata Tcaci

         - compozitoare, născută în satul Lozova, raionul Strășeni, la 16 mai 1928, decedată la 6 ianuarie 2006.

   A absolvit Conservatorul de Stat ,,Gavriil Musicescu” din Chișinău (diplomă în muzicologie, 1952, și compoziție, 1962). Compozitoarea a desfășurat aici o prodigioasă activitate didactică pe parcursul a mai mult de 40 de ani. Maestru Emerit al Artei din Moldova (1974), laureat al Premiului de Stat al Moldovei (1982) și al altor premii și distincții, Zlata Tcaci este autoarea a peste 800 de lucrări muzicale realizate în genuri muzicale diferite: de la cîntece și miniaturi instrumentale pentru copii pînă la cicluri vocale, compoziții simfonice, vocal-simfonice și muzical-teatrale. 578 din ele au fost editate. Un loc prioritar în creația compozitoarei l-a ocupat muzica pentru copii. Zlata Tcaci este autoarea primei opere și a primului balet pentru copii din muzica moldovenească postbelică.

 

 

                                                                                                                                   

                                                                                                                     Aureliu Busuioc

       - dramaturg, eseist, jurnalist, poet, publicist, redactor, director, romancier, scenarist, scriitor și traducător din Republica Moldova. S-a născut la 26 octombrie 1928, în satul Codreanca, raionul Strășeni și a decedat la 9 octombrie 2012. A fost redactor-șef la ziarul ,,Tinerimea Moldovei” și redactor-șef adjunct al revistei ,,Chipăruș”. În 1977 a fost secretar al Consiliului de conducere al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.

    Debutează cu placheta de versuri pentru copii ,,La pădure” (1955). În același an îi apare culegerea de poezii satirice „Prafuri amare”. A fost autorul romanelor „Singur în fața dragostei” (1966), ecranizat la Moldova-film, „Unchiul din Paris”, „Pactizând cu diavolul”, „Spune-mi Gioni”, al pieselor „Radu Ștefan - Intâiul și Ultimul”, „Și sub cerul acela”. A fost de asemenea autor al mai multor scenarii de film.

 

 

Andrei Ursu

         - pedolog, născut la 20 decembrie 1929.

       Își face studiile la Universitatea de Stat din Moldova (1953), specialitatea pedolog. Deține titluri științifice: doctor, doctor habilitat, cercetător științific superior și titlu didactic de profesor universitar (Moscova 1992).
       În 1989 este șef al Laboratorului Geografia și Evoluția Solurilor al Institutului de Geografie al AȘM, Chișinău. Din 1986 pînă în 2000 este academician-coordonator al Secției de Științe Biologice și Chimice a Academiei de Științe a Moldovei, Chișinău; 1983-1986 - director al Institutului de Pedagogie și Agrochimie ,,N. Dimo”, Chișinău, director general ASP ,,Fertilitatea”; 1966-1983 – director-adjunct al Institutului de Pedologie și Agrochimie ,,N. Dimo”, Chișinău; 1953 – 1966 – colaborator științific al Institutului de Pedologie și Agrochimie ,,N. Dimo”, Chișinău.
       Are peste 430 de publicații în 29 de orașe din 15 țări. Este președinte al Societății Naționale a Moldovei de Știința Solului, membru al ,,International Union of Soil Sciences”, membru al ,,European Society for Soil Conservation”, membru al redacției revistei ,,Factori și procese pedogenetice în zona temperată” (Iași, România), redactor-șef al Buletinului AȘM ,,Științe Biologice și chimice” (1986-2000). De asemenea, este membru de onoare al Academiei Agrare și Silvice (București, România), membru de onoare al Societății naționale Române de Știința Solului, membru de onoare al Societății Pedologilor din Rusia ,,V. Docuceaev”. Distincții: 1987 - pentru distincție în muncă, 1984 - ,,Veteran al muncii”, 1989 - ,,Dimitrie Cantemir”, 1996 - ,,Gloria Muncii”. 

   Petru Severin

     - plastician, născut în 1947, la Strășeni. În 1967 învață la Colegiul republican de arte plastice I. Repin, iar în 1976 este student la Academia de arte plastice T. Zalkaln, Letonia. Din anul 1981 este profesor la Universitatea Pedagogică de Stat ,,I. Creangă”.

      În 1973 debutează la saloanele de primăvară din Riga, Letonia; 1973-2006 participă la majoritatea expozițiilor organizate de Ministerul Culturii și de către Uniunea Artiștilor Plastici din Republica Moldova; februarie 2005 - expoziție personală la Centrul Expozițional C. Brâncuși al Uniunii Artiștilor Plastici din Chișinău; octombrie 2005 – expoziție personală la Centrul Expozițional C. Brâncuși al Uniunii Artiștilor Plastici din Chișinău.

 

 

                            

Vasile Țurcanu

      - medic-ecograf, născut la 21 martie 1947.

     În 1967 absolvă școala medie Nr. 1 din Strășeni, iar în 1972 – Universitatea de Medicină ,,Nicolae Testimințanu” din Chișinău; 2005 – doctor, doctor în imagistică.
      Este specialist principal în imagistică la Departamentul sănătății din municipiul Chișinău și membru afiliat al Federației europene a medicilor specialiști în ecografie. Deține funcțiile de șef al secției de imagistică a Centrului național științifico-pracitc ,,Medicina de urgență” și asistent universitar la cursul de ecografie, Catedra imagistică a Universității de Medicină ,,Nicolae Testimițanu”.                             


 

 

 

 

  Valeriu Jereghi

     - regizor de film și scenarist moldovean , membru al Academiei Euroasiatice de Televiziune și Radio. Este laureat al multor festivaluri internaționale și unionale de film, primind Premiul Comsomolului din Moldova „Boris Glăvan”. S-a născut la data de 19 octombrie 1948, în orașul Strășeni.  A studiat la Facultatea de regie teatru dramatic a Institutului de Arte din Chișinău (1967-1970), la clasa lui Gh. I. Revo și, în paralel, la Facultatea de Regie a Institutului Unional de Cinematografie - VGIK (1969-1975), la clasa regizorului A. Zguridi. Începînd cu anul 1975, după absolvirea VGIK, a fost angajat ca regizor la studioul cinematografic ,,Moldova-Film”. A colaborat cu studiouri din Iugoslavia, România, Ungaria, Germania, Franța și Rusia. Din anul 1978 este membru al Uniunii Cineaștilor.

       În anul 1990 a plecat la Moscova. Revine în Moldova în 2006 și fondează compania de film „PRIM-PLAN STUDIO” și „Agenția de Actori Valeriu Jereghi”. A regizat și produs spectacolul cu elemente de film montat la Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău În piele de șarpe de T. Williams, după piesa „Orfeu în infern” (2007). Este autorul cărților Nuvele cinematografice și „Amore e guerra (moartea necunoscută a unui soldat italian)”; publică în revistele Nistru, Codrii, Tinerimea Moldovei, Ecranul și scena, Arta cinematografiei, Scenarii de filme.

        La data de 4 noiembrie 2014 îi este conferit titlul onorific ,,Artist al Poporului." 

 

Olga Ciolacu

     - Artistă Emerită a Republicii Moldova. S-a născut în satul Lozova, raionul Strășeni, la 10 octombrie 1949, în familia pădurarului Gheorghe Ciolacu. A învățat în școala din satul natal, după care, părinții au dat-o la Școala medie nr.1 din Chișinău. Între anii 1967-1971, își face studiile la Institutul de Arte ,,G. Musicescu” din capitală, Facultatea regie. După absolvire devine regizor la Televiziunea de Stat.

      În anii 1977-1979 Olga Ciolacu este solista Ansamblului de țigani. În 1980-1982 este solistă a Orchestrei de muzică populară „Fluieraș” în cadrul Filarmonicii Naționale. 1983-1993 – solistă a Orchestrei Radioteleviziunii de la Chișinău. Din anul 1994 lucrează ca director artistic al Teatrului de revistă „Olga Ciolacu”.

      Pe parcursul întregii sale activități muzicale are multe turnee artistice internaționale.

     I s-au conferit următoarele titluri onorifice: Artistă Emerită a Republicii Moldova (1988), Artistă a Poporului Republicii Moldova (1995). A fost decorată cu Medalia „Meritul civic” (1993) și Ordinul „Gloria Muncii” (1999).

Ignat Victor

        - regizor, actor, scenarist.

      S-a născut la 8 iunie 1949 în or. Strășeni. A absolvit Institutul de teatru ,,B.V. Scukin” din Moscova în 1971, iar în 1984 Facultatea de Regie a Teatrului Academic ,,E. Vahtangov”. Este actor la Teatrul Luceafărul din Chișinău; fondează Teatrul Prometeu la Casa Tineretului din Chișinău. Montează spectacole la teatrele Cehov, Luceafărul, Pușkin din Chișinău. În 1987-2000 a fondat Teatrul ,,B.P. Hașdeu”  la Cahul, a montat circa 50 spectacole, fondează colegiul teatral ,,D. Caraciobanu” din Cahul. În 1998 inaugurează primul festival internațional ,,Teatrul și copiii”.
    Este director artisitc la Teatrul ,,B. P. Hașdeu din Cahul”, director artistic și regizor la Teatrul Armatei Naționale din Chișinău. Colaborează cu teatrele din Bîrlad, Constanța, Brăila și Pitești din România. S-a filmat în mai multe pelicule ale studioului „Moldova-film”.
       A primit titlul de Artist Emerit al Moldovei 1991.

 

 



Mihai Poiată

    - autor, cineast, dramaturg, publicist, scenarist și scriitor. S-a născut la 4 decembrie 1949, în satul Cojușna, raionul Strășeni. A terminat școala medie în satul natal, în 1967 și Facultatea de Filologie (specializarea jurnalistică) a Universității de Stat din Moldova (1972). Între 1976 - 1978, a urmat studii post-universitare la Cursurile Superioare de Scenaristică și Regie ale Comitetului de Stat al URSS pentru Cinematografie din Moscova, specializarea dramaturgia filmului de ficțiune.
      Între anii 1972-1976 este redactor superior la redacția muzicală RADIO MOLDOVA, autor și prezentator al emisiunilor „Orizont-club”, „Maraton sonor”, „Fono-caleidoscop duminical” ș.a. În anii 1979-1983 lucrează la Studioul „Moldova-film”, este redactor, membru al Colegiului pentru scenarii, redactor-șef al Asociației de creație „Arta”. Din 1985 pînă în 1986 este membru al Colegiului pentru Dramaturgie și Creații muzicale la Ministerul Culturii. În 1986-1989 Redactor-șef al studioului „Moldova-film”; 1989-1994 - Președinte al Concernului de stat „Moldova-film”, vice-ministru al culturii (1989-1990); 1994-2002 – Vice-director general al Centrului Național de Cinematografie. Din 2003 - Șef secție audiovizual al Facultății Regie de la Academia de Muzică Teatru și Arte Plastice.
   Este membru al Uniunii Scriitorilor, membru al Uniunii Cineaștilor din Republica Moldova.    Distincții de stat: Medalia „Meritul civic” (1996), Medalia „Mihai Eminescu”(2000).

 

 

Ion Anton

      -  poet, prozator, traducător și publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova și al Uniunii Scriitorilor din România, de asemenea, membru al Uniunii Jurnaliștilor din Moldova. Este născut la 3 decembrie 1950, în satul Ghelăuza, raionul Strășeni în familia țăranilor de origine răzeși Gheorghe și Ileana Anton. În 1958 este înscris elev la Școala de opt ani din satul natal, pe care o absolvă în anul 1966. Își continuă studiile la Școala medie nr.1 din or. Strășeni (actualmente Liceul Teoretic „Ion Vatamanu”), dar examenele de absolvire le susține, în 1969, la Școala medie a sanatoriului pentru copii și adolescenți „Dubăsari” din s. Carantin (azi Dzerjinskoe), raionul Dubăsari, unde s-a tratat de o afecțiune pulmonară. Între anii 1969-1972 a muncit ca strungar la Uzina „Electrotocipribor” (actualmente „Introscop”) din Chișinău. În această perioadă publică versuri în ziarul „Tinerimea Moldovei” și frecventează cenaclul literar „Luceafărul” de pe lîngă aceeași publicație periodică (conducătorul cenaclului - poetul Liviu Damian).

    A absolvit cu mențiune secția de jurnalistică a Facultății de Litere a Universității de Stat din Moldova (1977). În anii de studii a activat ca secretar al Comitetului de conducere al Cenaclului literar universitar „Mihai Eminescu”. Între anii 1977–1987 a activat ca secretar general de redacție și redactor de secție la săptămînalul „Literatura și Arta”. Aici, împreună cu poetesele Leonida Lari și Nina Josu, susținuți de poetul și redactorul-șef, Victor Teleucă, organizează cenaclul literar-artistic „Dialog”, ulterior devenit cenaclu al Uniunii Scriitorilor din Moldova, fiind condus de poetul Nicolae Dabija. Începând cu 1987 și pînă în 1994, este secretar general de redacție și redactor-șef adjunct la revista săptămînală pentru copii și adolescenți „Florile Dalbe”. În 1994 este numit redactor-șef al aceleiași reviste.

     În 2000 a primit medalia „Meritul civic”. În 2010 i s-a înmînat înalta distincție „Ordinul de Onoare”. În 2010 a primit Diploma de gradul întîi a Guvernului Republicii Moldova.

Olga Chiriac

         - meşter popular, specialist în confecţionarea costumului naţional.

    S-a născut la 5 noiembrie 1953, în satul Drăguşenii-Noi, raionul Nisporeni. Este profesoară de limbă franceză la Liceul Teoretic ,,Ion Vatamanu” din or. Străşeni, dar marea pasiune este brodatul. Studiază mult, cercetează, pentru ca în final să realizeze cele mai originale lucrări brodate în tradiţia neamului.

   Din 1997 este Membră a Uniunii Meşterilor Populari din Republica Moldova. Realizează numeroase expoziţii la diverse evenimente în ţară şi în România, şi deţine o mulţime de diplome. De asemenea, este membră a Ansamblului Folcloric ,,La dumbrava verde”, Casa de Cultură din Străşeni. Colaborează cu TVM (1994-2004) pentru emisiunea ,,Mărgăritare”. Din 2004 este membră a Asociaţiei Culturale Române ,,Astra”, iar din 2011 este Copreşedinte al Cenaclului de Cultură şi Civilizaţie, Biblioteca Raională Străşeni.

    Publică diverse articole de specialitate la ziare şi reviste din raion şi republică. Este autoarea cărţilor ,,Străşeni – 460 ani”, o monografie a oraşului Străşeni şi ,,Bucurii brodate”, unde descrie activitatea sa de brodeză – bilanţul unei munci de 36 de ani de căutare, cercetare, în care a realizat mai multe lucrări originale.  

Ion Dosca

      - maestru internațional al jocurilor de dame.

     S-a născut la 2 ianuarie 1955, în or. Bucovăț, raionul Strășeni. Cariera sa sportivă a început-o pe la vîrsta de 12 ani cu concursul „ciudo-şaşki”, foarte popular pe timpuri în fosta Uniune Sovietică.          
    La 15 ani devine campion al Moldovei la juniori. În 1974 cucereşte primul titlu de campion naţional la seniori. În urma acestui succes devine maestru al sportului.  Este deţinător al Cupei URSS (1980 şi 1990), campion al fostei Uniunii Sovietice (1991). În 1993 obţine medalia de bronz la Campionatul Mondial. Peste trei ani devine vicecampion mondial, iar titlul suprem îl obține în 1999, în Brazila, la Sao Paulo.
    În anul 2000 realizează o nouă performanţă de răsunet – devine campion al Statelor Unite ale Americii. Ulterior se învredniceşte de medaliile de bronz la Campionatele Mondiale din 2004 şi 2007. Destul de fructuos a fost pentru el şi anul 2008. La Beijing a avut loc prima ediţie a Jocurilor Mondiale la sporturile intelectuale, în cadrul cărora a fost inclus şi jocul de dame. Ion Dosca a fost lider de la începutul turneului şi pînă la ultima rundă. În ultimul act al competiţiei, însă, a cedat la limită în faţa lui Oleg Daşkov din Rusia şi, în consecinţă, a devenit vicecampion. Cucerește cel de-al 15-lea titlu de campion al Moldovei, ceea ce constituie o performanţă unică. Mai tîrziu, organizează în oraşul brazilian Recife Campionatul Mondial la jocul de dame fulger, unde devine vicecampion mondial. În acelaşi timp, el a fost ales preşedinte al Clubului campionilor mondiali.
      În 1999 campionul a fost decorat cu Ordinul „Gloria Muncii”.

Anatol Mârzencu

        - interpret de muzică ușoară născut la 29 iulie 1959, în orașul Strășeni. S-a lansat pe piața autohtonă în anul 1995.

     Are cîntece dedicate mamei, baștinei. Este autorul muzicii, versurilor și aranjatul pieselor sale. Printre cele mai importante albume se numără: ,,Am venit cu Lăutarii”, ,,Când o să mă întorc acasă”, ,,Primiți-mă așa cum sânt”, ,,Azi cu toți să ne petrecem” ș.a.

       La data de 4 noiembrie 2014 îi este conferit titlul onorific  ,,Artist al Poporului."

 

 

 

 

 

Frații Irina și Anatol Bivol

    - născuți în satul Cojușna, raionul Strășeni. S-au lansat în anul 1990 cu cîntecul „Florile dragostei”, care imediat a și devenit șlagăr. În anul 1991 au devenit laureați la concursul „Tinere talente” (România, Iași). În același an au fost invitați în formația ,,Real” de către Ion Suruceanu, unde au activat pînă în 1992. Între 1992-1993 au activat în formația interpretei Nina Crulicovschi. Începînd cu anul 1994 au pornit într-un șir de turnee prin Moldova, România și Ucraina cu programa solo. Au scos mai multe CD-uri, dintre care unul este pentru copii. Colaborează cu toate posturile de radio și televiziune din țară. În repertoriu au piese în mai multe limbi: rusă, franceză, găgăuză, ucraineană, spaniolă și bineînțeles, română.

           

 

 

 

Inesa Stratulat
 

      - născută în satul Recea, raionul Strășeni.            

     Își face studiile de regie și teatru la Institutul de arte ,,G. Musicescu”. Cea mai bogată interpretă în debuturi, trei dintre ele fiind anunțate și în mass-media. Îndrumă noile talentă spre scenă și nu obosește să învețe lucruri noi: televiziune (montaj, filmare), impresariat, producere ș.a. Este membrul juriului internațional și reprezentantul în exclusivitate al Moldovei la festivalul de muzică pop ,,Discovery”, Varna, Bulgaria (fiind și diplomata acestuia în 1998) și președintele Centrului de Creație și Cultură ,,Art-Promo”.

 




Formația ,,Ștefan-Vodă”

       - ansamblu etnofolcloric fondat la Casa de Cultură în 1986 de Tudor Ungureanu.

    Interpretează folclor autentic: La poartă la Ștefan-Vodă, Cîntec haiducesc, Sîrba de la Căpriana, Păstoreasca, Tristă-i mănăstirea Putna, Bătuta, Cîte doi, Frunză verde lin-pelin.

    Turnee peste hotare: România, Italia, Grecia, Elveția. Înregistrări: caseta audio ,,La poartă la Ștefan Vodă”, ,,Baladele Ilinca”, ,,Arnăutul”, ,,Bate-i, Domane, pe ciocoi”, ,,Mugurel-Mugurel”, ,,Foaie verde busuioc”, ,,Unde să mai facem stîna”.



 

Formația ,,Zdob și Zdub”

      - formație de rock-alternativ din Republica Moldova. Roman Iagupov, Mihai Gancu și Anatol Pugaci, trei dintre membrii trupei, frecventau împreună școala nr. 2 din or. Strășeni. În noiembrie 1994, a fost înregistrată prima versiune demo într-un studio profesional. De-a lungul anilor Zdob și Zdub a cîntat în deschidere la formații cu renume mondial, precum: Red Hot Chili Peppers, Emir Kusturica & No Smoking Orchestra, Biohazard, Rollins Band, Rage Against The Machine, Soulfly, The Garbage, Fun Lovin' Criminals, Linkin Park ș.a.

     Formația a participat la mai multe concursuri, de exemplu, Eurovision 2005 (unde a ocupat locul 6) și Eurovision 2011.

     Zdob și Zdub a înregistrat unele piese și a cîntat live cu interpreți de folclor, artiști ca Vasile Dinu (MC Vasile, din România), Surorile Osoianu (Moldova), Trio Erdenko (Rusia) ș.a.

    Zdob și Zdub a fost invitată să participe într-o serie de proiecte, unul dintre ele fiind Linz Europe Tour 2007-2009 - un proiect cultural european care a întrunit artiști din țările dunărene. Ca rezultat au fost lansate piesa-colaborare dintre Hubert von Goisern, liderul Linz Europe Tour, și Zdob și Zdub, plus ultimul album, numit „Ethnomecanica” (Lavine/Sony Label). Octombrie 2010 vine cu un album în limba rusă, numit „Beloe Vino/Krasnoe Vino” (din rusă – „Vin alb/Vin roșu”).

   „Zdob şi Zdub” a evoluat în mai mult de 20 de țări europene: Danemarca, Ungaria, Serbia, Belgia, Elveția, Germania, Franța, Polonia, România, Olanda, Ucraina și Rusia.

    În 2002, în conformitate cu decretul prezidențial, muzicienii au fost decorați cu medalia „Meritul Civic”.

Silvia Zagoreanu-Grădinaru

    - interpretă de muzică populară, născută la 6 februarie 1975, în satul Căpriana, r-nul Strășeni, în familia lui Ion și Olga Zagorneanu. Studiază la Colegiul de muzică ,,Ștefan Neaga” între anii 1990-1992, catedra de iluminare culturală – dirijat coral; 1993-1998 – Academia de muzică ,,Gavriil Musicescu”, catedra Folclor-canto popular.

     Din 1998 este angajată a Centrului Național de Creație Populară, unde deține funcția șef al secției Folclor. În această calitate organizează cîteva ediții ale festivalului republican al interpreților cîntecului folcloric ,,Maria Drăgan” în s. Bălăurești, inițiază un festival-concurs al obiceiurilor populare la Căpriana, contribuie la lansarea tinerilor interpreți de folclor, prin intermediul spectacolelor, emisiunilor radio-tv, organizează imprimări radio, diverse întruniri metodice în scop de instruire.

    Realizează emisiuni folclorice la postul de radio ,,Sănătatea”. Se manifestă în calitate de moderator în cadrul spectacolelor de folclor și la festivalurile naționale organizate de Centrul Național de Creație Populară. Editează materiale despre activitatea artistică în revista ,,Buletin informativ”, București, 1999-2000.

   Participă la recitaluri de muzică populară și romanță în cadrul festivalurilor naționale: ,,Nicolae Sulac”, ,,Maria Drăgan”, ,,Nistrule cu apă lină”, ,,Crizantema de Argint”, ,,Mărțișor”, fiind acompaniată de orchestrele: ,,Lăutarii”, ,,Mugurel”, ,,Folclor”, ,,Flueraș”, ,,Ginta latină”.

Mihail Curecheru

       - scriitor, învățător, intelectual de marcă.

       Scrie și publică multe lucrări în proză, schițe, nuvele, multe dintre ele pentru revista ,,Viața Basarabiei”. A organizat sătenii la construcția unei școli, care să servească satul. A fost arestat și deportat în Siberia. Se stinge din viață în 1943 într-un lagăr din Taișet. 

 

Bibliografie:

1.     Caitaz Dora, ,,Constantin Bobeică” 1924-2013, Bibliografie, editura NOTOGRAF PRIM, Chișinău, 2013

2.     Chiriac Olga, ,,Strășeni - 460 ani”, editura Iulian, Chișinău, 2005

 

 



Prima pagină  »  Raionul Strășeni  »  Personalităţi marcante

STRĂȘENI ÎN IMAGINI
Vezi galeria foto
© 2024 Consiliul Raional Strășeni - Republica Moldova
Toate drepturile rezervate
Design și programare de Andrei Madan

 

PAGINA ÎN SUS

Total vizitatori unici: 1802303   Total ieri: 1128   Total azi: 815